MODELE DE SUBIECTE PENTRU OLIMPIADA - CLASA A VI-A

OLIMPIADA DE LIMBĂ, COMUNICARE ŞI LITERATURĂ ROMÂNĂ

- ETAPA LOCALĂ,  02.02.2013 -

CLASA a VI-a

• Toate subiectele sunt obligatorii.                                                              
• Timp de lucru: 3 ore
• Se acordă 10 puncte din oficiu.

• Total: 120 de puncte

Citeşte cu atenţie următoarele texte şi răspunde corect cerinţelor formulate în sarcinile de lucru:

A.    Ca să nu mai rămâie repetent şi anul acesta, mam’mare, mamiţica şi tanti Miţa au promis tânărului Goe să-l ducă-n Bucureşti de 10 Mai.    […] Destul că foarte de dimineaţă, dumnealor, frumos gătite, împreună cu tânărul Goe, aşteaptă cu multă nerăbdare, pe peronul din urbea X, trenul accelerat care trebuie să le ducă la Bucureşti.    [...] D. Goe e foarte impacient şi, cu un ton de comandă, zice încruntat: -        Mam’mare! De ce nu mai vine?... Eu vreau să vie! -        Vine, vine acuma, puişorul mamii! răspunde cucoana. Şi sărută pe nepoţel; apoi îi potriveşte pălăria.    […] Din smucitura lu’ mam’mare într-un sens, combinată cu clătinătura vagonului în alt sens, rezultă că Goe îşi pierde un moment centrul de gravitate şi se reazimă în nas de clanţa uşii de la cupeu. Goe începe să urle...

B.   Unde se pot duce de 10 Mai nişte persoane gătite frumos, fără bagaje? Desigur, la marea paradă prin care se sărbătoresc 34 de ani de la intrarea Regelui în Bucureşti şi 19 ani de la încoronare. […] Fireşte, parada militară este în centru, la cel mai cunoscut punct al Capitalei, statuia de bronz, locul unde trebuie să ajungă Goe cu mamiţa, cu tanti a lui şi cu mamiţa lor.    [...] Pe 10 iunie, Rosetti îi scrie soţiei lui despre nepotul lor, un Goe şi jumătate, precedând pagina literară: „Alaltăieri a fost dus pentru a doua oară la circ. Parcă înnebunise. Toată lumea se uita la el. A doua oară, n-a mai vrut să plece. Toată lumea ieşise, el cerea încă un spectacol doar pentru el. O oră încă după ce s-a întors acasă a continuat să plângă. Am fost la masă la Petrescu. Mi-a cerut paharul. Îi spun că are unul şi că nu pot să-i dau încă unul. Plânge o oră [...].    [...] Vagonul din schiţele lui Caragiale este un spaţiu al tuturor încercărilor, un infern cu uşi închise şi cu oameni pe care trebuie să-i suporţi, cu toate apucăturile şi ciudăţeniile lor.

I.L. Caragiale, G-l Goe...

Ioana Pârvulescu, În intimitatea secolului 19

 * impacient, adj. – nerăbdător, neliniştit, îngrijorat;

* gravitate, s.f. – (în text) (impropriu) gravitaţie.

SUBIECTUL I – Lectura – 80 de puncte

a. Înţelegerea textului - 16 puncte

1. Identifică, în textele-suport, informaţiile despre 10 Mai, pentru a înţelege de ce călătoria lui Goe are loc tocmai în această zi. (8 p.)

2. Precizează două aspecte prin care se diferenţiază fragmentele propuse. (8 p.)

b. Scriere despre textul literar - 25 de puncte

    Scrie o compunere de 15-20 de rânduri, în care să argumentezi că textele literare date ca suport sunt creaţii  epice. Vei avea în vedere următoarele repere:

-        precizarea a două caracteristici ale operei epice,

-        exemplificarea acestor caracteristici, pe baza fragmentelor propuse,

-        prezentarea subiectului, prin referire la cel puţin două momente ale acestuia sau la două secvenţe reprezentative;

-        prezentarea sumară a unui personaj, punând în evidenţă semnificaţia comportamentului acestuia.

c. Scriere imaginativă - 25 de puncte

    Scrie un text narativ, de cel mult 20 de rânduri, despre viaţa lui Goe, după episodul călătoriei la Bucureşti. Relatează întâlnirea lui Goe cu un alt personaj din textele citite de tine sau cu „Goe actual”.

Pentru a obţine punctajul maxim, vei avea în vedere următoarele repere:

-        propunerea unui titlu expresiv / personalizat;

-        respectarea structurii specifice unei compuneri;

-        corelarea conţinutului compunerii cu titlul dat;

-        utilizarea naraţiunii şi dialogului ca moduri de expunere;

-        viziune originală asupra temei abordate;

-        încadrarea compunerii în numărul de rânduri indicat.

Redactarea pentru răspunsurile de la punctele b şi c – 14 puncte

Cele 14 puncte se acordă pentru respectarea regulilor de ortografie şi punctuaţie, aşezarea în pagină a textelor, utilizarea unui stil adecvat tipului de compunere indicat (scriere despre textul literar, scriere imaginativă).

SUBIECTUL al II-lea – Practica raţională şi funcţională a limbii – 10 puncte

   Explică, în 5-6 rânduri, sensul secvenţei un Goe şi jumătate. (Ioana Pârvulescu, În intimitatea secolului 19)

SUBIECTUL al III-lea – Elemente de construcţie a comunicării – 20 de puncte

1. Indică forma literară a următoarelor cuvinte: să rămâie, să vie. (4 p.)

2. Scrie sinonime contextuale pentru cuvintele: cupeu, infern. (4 p.)

3. Transcrie, din textele-suport, câte un verb, pentru fiecare dintre cele patru conjugări.  (8 p.)

4. Precizează funcţiile sintactice ale substantivelor subliniate: - Vine, vine acuma, puişorul mamii!; este un spaţiu al tuturor încercărilor, un infern cu uşi închise. (4 p.)

MODEL SUBIECTE OLIMPIADĂ-CLASA A V-A

OLIMPIADA DE LIMBĂ, COMUNICARE ŞI LITERATURĂ ROMÂNĂ

- ETAPA LOCALĂ,  02.02.2013 -

CLASA a V-a

• Toate subiectele sunt obligatorii.                                                              
• Timp de lucru: 3 ore
• Se acordă 10 puncte din oficiu.

• Total: 120 de puncte

Citeşte cu atenţie următoarele texte şi răspunde corect cerinţelor formulate în sarcinile de lucru:

„ Iarna ninge cu ochi mari Peste codri seculari Când coboară lin şi mândru Cu argint lucind pământul. Fulgul de zăpadă este Ochiul apei din poveste, Ce ne vede uneori Când coboară lin din nori Şi îi ştie pe cei mici Dac-ascultă de bunici.”  (Nichita Stănescu, Fulgul de zăpadă)

„Iarnă. Noapte lucie pe o lume ca din poveşti: copaci de zahăr, câmp de cristal, iaz din oglindă. Şi-n cuprinsul larg, uriaşul policandru al cerului îşi aprinde, una câte una, luminile, ca într-o nemăsurată sală de dans. Vieţuitoarele pustietăţii sunt îmbătate de farmecul acesta: păsările zbor ca ziua; lupul poposeşte pe labe în hăţişuri şi priveşte nemişcat; vulpea stă lângă vizuină şi nu se-ndură să meargă la vânat; veveriţa pleacă creangă lângă creangă şi hoinăreşte, ca o deşucheată, pădurea-ntreagă. Iar iepurele a zbughit-o la jucat. Încet, ascultând, ispitind, a ieşit tiptil-tiptil din vizuină şi când a ajuns la margine şi-a văzut întinderea lucie de zăpadă, a-nceput să sară de bucurie.”                     (Emil Gârleanu, Fricosul)

A.    Lectura (80 de puncte)

I. Inţelegerea textului (16 puncte)

1.Transcrie, din fiecare fragment, câte o structură (grup de cuvinte) cu valoare descriptivă, de

maximum cinci cuvinte. (8 p.)

2.Transcrie, din textele de mai sus, două figuri de stil diferite.(8p.)

II. Scrierea despre textul literar (25 puncte)

Prezintă felul în care apare raportul dintre realitate şi ficţiune într-unul din textele citate mai sus.

Vei avea în vedere:

-        pornirea de la un anumit aspect din realitate, pe care trebuie să-l numeşti

-        felul în care se imaginează acest aspect în textul dat

III.Scrierea imaginativă (25 puncte)

Valorificând două elemente de conţinut comune celor două fragmente de text, imaginează o

întâmplare care să se desfăşoare în decorul hibernal sugerat de textele suport. Vei utiliza în compunerea ta patru dintre următoarele expresii, grupuri de cuvinte: ninge cu ochi mari, ochiul apei din poveste, copaci de zahăr, câmp de cristal.

     Pentru a obţine punctajul maxim, vei avea în vedere următoarele repere:

-        propunerea unui titlu sugestiv;

-        respectarea relaţiei dintre titlu şi conţinutul compunerii

-        utilizarea în egală măsură a naraţiunii şi dialogului ca mod de expunere;

-        introducerea în compunere a structurilor indicate;

-        valorificarea expresivităţii părţilor de vorbire într-un text narativ

REDACTARE (pentru ambele compuneri – II şi III: 14 puncte)

-respectarea regulilor de ortografie şi de punctuaţie, aşezarea în pagină a textului, utilizarea

unui stil adecvat tipului de compunere indicat.

B.Practica raţională şi funcţională a limbii (10 puncte)

1. Alege cuvintele care conşin diftongi din seria următoare: şcoală, dimineaţa, ursul, frunzişoară, cutia, dulceaţă, trebuia.                                                                         

                                                                                                                                   4 puncte

       2.Transcrie trei cuvinte derivate din textele propuse                                                      6 puncte

C. Elemente de construcţie a comunicării (20 de puncte)

1.Transformă o propoziţie dezvoltată din primul text în propoziţie simplă.                   6 puncte

2.Găseşte sinonime pentru cuvintele seculari, lin, semeţ.                                               6 puncte                                                                                  

3.Identifică predicatul propziţiei subliniate şi precizează felul acestuia.                        8 puncte

 

  

150 DE ANI DE LA NAȘTEREA POETULUI GEORGE COȘBUC

GEORGE COȘBUC (1866-1918)

150 DE ANI DE LA NAȘTERE

George Coşbuc (n. 20 septembrie 1866, Hordou, Bistriţa-Năsăud, azi Coşbuc, judeţul Bistriţa-Năsăud — d. 9 mai 1918, Bucureşti) a fost un poet român din Transilvania. A fost al optulea dintre cei paisprezece copii ai preotului greco-catolic Sebastian Coşbuc şi ai Mariei, fiica unui preot greco-catolic. Copilăria şi-o va petrece la Hordou, în orizontul mitic al lumii satului, în tovărăşia basmelor povestite de mama sa.

Despre începuturile sale literare George Coşbuc mărturiseşte: “Cea dintâi poezie am publicat-o la vârsta de 15 ani într-o foaie pedagogică din Ardeal. N-o mai am şi nici nu ştiu ce era, insa imi amintesc ca a fost o poezie de dragoste. Am publicat apoi fel de fel de încercări prin toate foile ardeleneşti”. 

Debutul publicistic propriu-zis se produce tot în 1884, când revista Tribuna din Sibiu îi publică sub pseudonimul C. Boşcu (anagrama numelui Coşbuc), snoava versificată Filosofii şi plugarii.

În august 1887, G. Coşbuc ajunge la Sibiu, unde va rămâne până în 1889. Slavici va consemna cu entuziasm evenimentul: “De vreo două săptămâni avem aici pe Coşbuc, un admirabil băiat de vreo 21 de ani, unul din cele mai distinse capete”. Mişcarea literară de la Tribuna a dus la cristalizarea poziţiei lui Coşbuc faţă de literatură, în direcţia interesului către folclor, ca bază a literaturii culte, şi către limbajul popular, orientată, în esenţă, spre idealul restabilirii unităţii culturale a poporului român.

Anii petrecuţi în redacţia Tribunei sibiene (1887 – 1889) alături de I. Slavici vor culmina cu apariţia poemului Nunta Zamfirei, un poem – spectacol admirabil, care l-a impresionat chiar şi pe Titu Maiorescu.

Spre anul 1889, Tribuna începe să lucreze în pierdere, situaţia ducând la desfiinţarea unor posturi, printre care şi cel al lui Coşbuc. La insistenţele lui I. Slavici, Titu Maiorescu îl cheamă la Bucureşti, unde soseşte pe la mijlocul lunii decembrie 1889.

Coșbuc publică la Convorbiri literare poemele La oglindă (1890), alte trei poezii, între care şi Rea de plată (1892). Continuă să publice la Tribuna (Pe lângă boi, Trei, Doamne, şi toţi trei, Cântec), la Lumea ilustrată (Fatma, 1891; Vestitorii primăverii, Noaptea de vară, Vara, Vântul, 1892; Rugăciunea din urmă, 1893).

            În 1893 îi apare primul volum de versuri, Balade şi idile; editează în colaborare cu I.L. Caragiale şi I. Slavici, revista Vatra (1894). În 1895 s-a căsătorit cu Elena, sora editorului C. Sfetea, şi, în acelaşi an, la Craiova, i s-a născut unicul fiu, Alexandru.

Conduce revista Viaţa literară, este numit în postul de referendar în Administraţia Casei Artelor (1906). Din 1907 lucrează intens la traduceri.

În august 1915 moare Alexandru, fiul poetului, într-un accident de automobil. Coşbuc suportă foarte greu lovitura, se izolează, încetează să mai publice. “O mare nenorocire a atins pe George Coşbuc. N-a fost om care, ştiind bucuriile şi durerile unui părinte, care să nu-şi şteargă o lacrimă atunci când inima cea mare sângera de cea mai înspăimântătoare rană, care niciodată nu se poate închide”, scria N. Iorga în toamna acestui an.

La Bucureşti, George Coşbuc a mai făcut parte şi din conducerea revistelor Vatra (1894), Foaie interesantă (1897), Sămănătorul (1901) şi Viaţa literară. Înfiinţată la 1 ianuarie 1894, la Bucureşti, revista Vatra, concepută în descendenţa Daciei literare şi a Tribunei va apărea doar în 44 de numere, bilunare, până în august 1896.

“La 9 mai 1918, poetul George Coşbuc moare la Bucureşti. Ţara pierde un mare poet, în sufletul căruia s-au reflectat toate aspiraţiile neamului nostru …” spunea Bogdan-Duică la înmormântarea ilustrului dispărut. La moartea lui Coşbuc, Nicolae Iorga, cel care afirmase mai demult că “poezia lui Coşbuc este de o virtuozitate extraordinară”, publică un necrolog pe care-l încheie cu următoarele cuvinte: “Cel ce a cântat toate vitejiile neamului, de la Gelu al legendei până la dorobanţii din 77, moare fără a fi văzut cu ochii sub steag pe aceia care au onorat din nou sfântul drapel al ţării. Să lăsăm ca asupra frunţii lui palide, acum liniştite, să cadă o umbră mângâietoare a depărtatului tricolor nevăzut.”

În ziarul Lumina, din Bucureşti, Liviu Rebreanu publică, la 14 mai 1918, articolul George Coşbuc, afirmând printre altele: “Coşbuc e primul poet pe care-l dă Ardealul literaturii româneşti. Ardelean a rămas toată viaţa. Până şi în graiul viu păstrase o notă ardelenească, particulară, care îi şedea bine. Aici în ţară dragostea lui a fost pentru cele şase milioane de ţărani. Simţea o fraternitate profundă cu dânşii … A răsărit deodată, fără să-l ştie nimeni, fără să facă ucenicia cafenelelor şi bisericuţelor bucureştene. Şi a biruit împotriva tuturor celor scufundaţi în inimaţii şi neputinţe. A adus lumină, sănătate, voioşie. Scrisul lui Coşbuc trăieşte şi va trăi cât va trăi neamul românesc.”

Volume de versuri:

Balade și idile, București, 1893;

Fire de tort, București, 1896;

Ziarul unui pierde-vară, București, 1902;

Cântece de vitejie, București, 1904

Bibliografie:

www.arspoetica.ro

Foto:

www.istorie-pe-scurt.ro

Link-uri către modele de subiecte de la „Olimpiada de lectura”

http://ismb.edu.ro/index.php/olimpiade/313-olav-buc

https://profesorideromana.wordpress.com/2014/12/13/olimpiada-lectura-ca-abilitate-de-viata-6-decembrie-2014-subiecte-si-bareme/

http://www.colegium.ro/olimpiada-de-lectura/subiecte2.pdf

MODELE SUBIECTE OLIMPIADĂ-clasa a VII-a

OLIMPIADA DE LIMBĂ, COMUNICARE ŞI LITERATURĂ ROMÂNĂ

- ETAPA LOCALĂ,  02.02.2013 -

CLASA a VII-a

• Toate subiectele sunt obligatorii.                                                              
• Timp de lucru: 3 ore
• Se acordă 10 puncte din oficiu.

• Total: 120 de puncte

Citeşte cu atenţie următoarele texte şi răspunde corect cerinţelor formulate în sarcinile de lucru:

A. ”În această rupere şi împrăştiere de valuri peste Delta Dobrogei, Dunărea pare c-ar încerca să se ascundă, să fugă de puterea covârşitoare a mării, care o atrage, o cheamă de departe cu strigătul talazurilor ei. De jur împrejur, cât bate ochiul, e o luncă mlăştinoasă, acoperită de papură şi sălcii.[...] Unde şi unde vezi pe mal câte-un conac de pescari, o hrubă* lungă învălită cu malduri* de stuh. Câte o barcă, cu pânzele-ntinse, se iveşte, ca o pasăre din alte lumi, în dunga argintie a apei. Cai slobozi, cu coame lungi, ies din desişuri, scutură din cap şi se uită ţintă la noi cu un aer mirat, întrebător. Pustietatea, sălbăticia acestor locuri neumblate, întinsele păduri de trestii care-şi leagănă în vânt vârfurile arămii, tăcerea aceasta adâncă, stăpânitoare pe-ntregul cuprins, toate fac să te crezi departe de pământ, într-o planetă nelocuită.”

B. ”Stând cinchit* la marginea ostrovului, văzui deodată balta foind formidabil sub luciu. Toate lighioanele ei de la adâncuri suiau în zigzaguri spre acele de fulgere ale ploii. Erau mii de crustacee de toate mărimile, de colorile şi desenurile cele mai surprinzătoare. Erau peşti care treceau în şiraguri – grămădiri de linioare abia văzute; - alţii având formă şi punctul enorm al ochiului în mica lor transparenţă; alţii mai mărişori, puzderie care evolua cu instinctul primejdiei, fugind de umbra monstruoasă a costrăşilor* ori de gurile de balaur ale ştiucilor. În sfârşit, peşti formaţi deplin – mari cât palma, alţii mai mari – caraşi cu reflexe de argint vechi, crapi bătrâni cu solzii ruginiţi. Scoici deschise, melci de apă, lipitori şi şerpi, întreaga faună, fără număr, fiica mâlului primordial se frământa într-o monstruoasă bucurie, într-o neagră şi inconştientă bucurie, sub tremurul ploii călduţe. Era bucuria vieţii şi a morţii şi a transformării necontenite.Căci toate nu ieşeau pentru că ar fi fost flămânde. Viaţa are totdeauna nevoie de hrană. Dar ieşeau într-un spasm* misterios – chemate fiecare de bogăţia imensă a materiei, găsind hrană pentru organele lor nesăţioase şi oferindu-se ca hrană altor guri şi altor stomacuri. […]Era un moment pasager al transformărilor,care punea, înaintea ochilor mei uimiţi, pe urmaşii pitici ai unor gigantice dihănii, fantezii imense şi căzute ale pământului primitiv.”

(Alexandru Vlahuţă, România pitorească)

(Mihail Sadoveanu, Împărăţia apelor)

*hrubă = casă primitivă cu acoperişul de pământ, bordei

*malduri = grămezi

*cinchit = ghemuit, aşezat la pământ sprijinindu-se pe unul sau pe amândoi genunchii

*costrăşi = bibani, specie de peşte răpitor

*spasm = tresărire

Alege una dintre variantele de subiect propuse mai jos şi răspunde corect tuturor cerinţelor formulate în sarcinile de lucru.

Atenţie! Nu ai voie să rezolvi ambele variante!

Cerinţe:

A. LECTURA (80 de puncte)

                     

I. Înţelegerea textului ( 16 puncte)

1. Transcrie, din textele propuse câte o secvenţă care să ilustreze spaţiul descris.                  4 puncte

2. Extrage câte o enumeraţie din fiecare text-suport şi explică rolul fiecăreia în conturarea imaginii Deltei Dunării.                                                                                                                        12 puncte

II. Scrierea despre textul literar (25 de puncte)

Redactează o compunere de 15-20 rânduri, în care să prezinţi viziunea autorilor asupra lumii acvatice, având în vedere următoarele repere:

                    § prezentarea aspectelor descrise, luând în considerare asemănările şi deosebirile;

                    § argumentarea şi exemplificarea ideilor cu citate semnificative;

                    § explicarea rolului a cel puţin două mijloace artistice diferite din fiecare text;

                    § viziunea originală asupra temei propuse.

III. Scriere imaginativă (25 de puncte)

Scrie o compunere de cel puţin 25 de rânduri, cu titlul Pe cărările apelor, în care să valorifici mesajele transmise de cele două texte. Vei insera, în compunerea ta, următoarele structuri: strigătul talazurilor, cât bate ochiul, dunga argintie a apei, acele de fulgere ale ploii.

Pentru a obţine punctajul maxim, vei avea în vedere următoarele repere:

                     § respectarea relaţiei dintre titlu şi conţinutul de idei şi sentimente al compunerii;

                    § utilizarea a cel puţin două moduri de expunere;

                    § introducerea, în compunere, a tuturor structurilor indicate;

                    § utilizarea, în compunere, a patru procedee artistice diferite;

                    § viziunea originală asupra temei propuse.

Redactare: Pentru ambele compuneri – II şi III vei primi 14 puncte repartizate astfel: unitatea compoziţiei – 2 puncte.; registrul de comunicare, stilul şi vocabularul – 3 puncte.; coerenţa textului – 2 puncte.; ortografie – 3 puncte. (0-1 greşeli-3 p.; 2-3 greşeli-2 p.; 4 greşeli-1 p.; peste 4 greşeli-0 p.); punctuaţia şi aşezarea în pagină – 2 puncte; creativitate şi originalitate – 2 puncte.

B. PRACTICA RAŢIONALĂ ŞI FUNCŢIONALĂ A LIMBII (10 puncte)

1. Transcrie din primul text o comparaţie şi din al doilea o metaforă.                                    4 puncte

2. Imaginează-ţi un dialog de 6-8 replici între un turist şi un locuitor al Deltei Dunării.       6 puncte

C. ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII (20 de puncte)

1. Construieşte un enunţ în care să introduci un cuvânt obţinut prin derivare şi altul, prin conversiune. Precizează valorile lor morfologice.                                                                   6 puncte

2. Alcătuieşte două propoziţii în care cuvintele ochi, respectiv fulgere să fie folosite cu sens figurat.

                                                                                                                                                 6 puncte

3. Precizează valorile morfologice şi funcţiile sintactice ale cuvintelor subliniate: ”cu strigătul talazurilor ei”; ”De jur împrejur, cât bate ochiul, e o luncă mlăştinoasă”; ” văzui deodată balta foind”; ” înaintea ochilor mei uimiţi”.                                                                                    8 puncte 

MODELE SUBIECTE OLIMPIADĂ- clasa a VIII-a

INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN ILFOV

___________________________________________________________________________

OLIMPIADA DE LIMBĂ, COMUNICARE ŞI LITERATURĂ ROMÂNĂ

CLASA a VIII-a

 ETAPA LOCALĂ, 17 IANUARIE 2015

• Toate subiectele sunt obligatorii.
• Timp de lucru: 3 ore.
• Se acordă 10 puncte din oficiu.
• Total: 120 de puncte

    Citeşte, cu atenţie, următoarele texte şi răspunde corect tuturor cerinţelor formulate în sarcinile de lucru:

A. „Cel ce priveşte din afară printr-o fereastră deschisă niciodată nu vede atâtea ca acela ce priveşte o fereastră închisă. Nu există obiect mai adânc, mai tainic, mai fecund, mai tenebros,mai orbitor ca o fereastră luminată de o candelă. Ceea ce poate fi văzut la soare e întotdeauna mai puţin interesant decât ceea ce se petrece în dosul unui geam. În această boltă neagră ori luminoasă trăieşte viaţa, visează viaţa, suferă viaţa.

     Dincolo de talazurile acoperişurilor zăresc o femeie vârstnică, brăzdată, săracă, veşnic aplecată pe ceva şi care nu iese din casă niciodată. Cu chipul, îmbrăcămintea, gestul, cu apoape nimic, am refăcut povestea acestei femei, ori mai degrabă legenda ei. Poate îmi veţi spune: “Eşti sigur că această legendă este adevărată?” Ce-mi pasă care poate fi realitatea din afara mea, dacă ea m-a ajutat să trăiesc, să simt că exist şi că sunt ceea ce sunt?”

                                                                                                  (Charles Baudelaire, Ferestrele)

B. „Pollyanna rămase singură, se întoarse spre „tabloul" ei, admirând peisajul încântător de la fereastră. Deschise fereastra încet, încet de tot şi, aplecată afară, respiră adânc aerul curat şi răcoritor din grădină. Deschise şi a doua fereastră. O muscă mare zbură pe lângă obrazul ei, bâzâind, urmată de a doua, a treia şi multe altele. Pollyanna nu le-a băgat în seamă; descoperise chiar lângă fereastra ei un copac uriaş care-şi întindea crengile ca nişte braţe gata să o strângă cu drag. Deodată izbucni în râs.

   - Cred că pot să ajung, şi imediat s-a suit pe marginea ferestrei, a apucat creanga cea mai apropiată, s-a agăţat, şi cu încredere şi-a făcut vânt. Ca o maimuţă, a coborât din creangă în creangă. Săritura de acolo până jos era ceva mai grea, dar ţinându-şi respiraţia, s-a agăţat cu braţele de ultima creangă, apoi a sărit. S-a ridicat imediat şi a privit în jurul ei. Se afla în spatele casei. Acolo era o grădină mare, unde lucra un bătrân. Dincolo de grădină o cărare mică ducea spre câmpii până în deal sus, în vârful căruia strălucea un brad singuratic, în tovărăşia unei stânci.

      Acum Pollyanna mai avea o singură dorinţă; să ajungă în vârful acelei stânci! Alergă cu grijă,înconjurând grădina, făcându-şi drum printre straturi; abia mai răsufla când ajunse la cărarea care şerpuia peste câmpie. Acum începu urcuşul. Distanţa însă până la stâncă parcă era tot mai mare”.

                                                                           (Harriet Lummis Smith, Secretul mulţumirii)

SUBIECTUL I- LECTURA- 80 de puncte

a.  Înţelegerea textului (16 puncte)

1. Transcrie, din oricare text-suport,două figuri de stil diferite şi precizează-le.6 puncte

2. Într-un text de 6-8 rânduri comentează perspectiva din care este surprinsă fereastra în  fiecare din cele două texte suport. 10 puncte

b. Scrierea despre textul literar (25 puncte)

   Scrie un text, de 20-25 de  rânduri, în care să ilustezi trăsăturile unei opere literare, valorificând cele două texte-suport.

c. Scriere imaginativă (25 puncte)

       Alcătuieşte o compunere reflexivă, de 25-30 de rânduri, pornind de la  semnificaţia următorului fragment preluat din primul text: „Ceea ce poate fi văzut la soare e întotdeauna mai puţin interesant decât ceea ce se petrece în dosul unui geam. În această boltă neagră ori luminoasă trăieşte viaţa, visează viaţa, suferă viaţa”.

Pentru a obţine punctajul maxim, vei avea în vedere următoarele aspecte:

- respectarea relaţiei dintre titlul compunerii şi conţinutul de idei şi sentimente; 3puncte

- punerea în evidenţă a propriilor trăiri, sentimente, atitudini, ca expresii ale subiectivităţii;                                                                                                                              4 puncte

- utilizarea a cel puţin două moduri de expunere;                                                           4 puncte

- folosirea adecvată a cel puţin trei figuri de stil diferite;                                               3 puncte

- viziunea originală asupra temei propuse;                                                                    10 puncte

- încadrarea compunerii în limita de spaţiu indicată.                                                        1 punct

Redactare (pentru compunerile de la punctele b şi c: 14 puncte)

- unitatea compoziţiei – 2p; registrul de comunicare, stilul şi vocabularul – 3p; coerenţa textului – 2p; ortografie – 3p (0-1 greşeli – 3p; 2-3 greşeli – 2p; 4 greşeli – 1p); punctuaţia şi aşezarea în pagină – 2p.; creativitate şi originalitate – 2 p.

SUBIECTUL al II-lea-Practica rationala si functionala a limbii– (10 puncte)

   Redactează un text, de 10-15 rânduri, în care să-ţi exprimi opinia despre afirmația: „Cel ce priveşte din afară printr-o fereastră deschisă niciodată nu vede atâtea ca acela ce priveşte o fereastră închisă.

SUBIECTUL al III-lea – Elemente de construcţie a comunicării - 20 de puncte

 1.Scrie două enunțuri prin care să demonstrezi polisemantismul verbului a deschide.

                                                                                                                                         4 puncte

2. Menţionează partea de vorbire a cuvintelor subliniate în enunţul: “Eşti sigur că această legendă este adevărată?”.                                                                                               6 puncte

3. Selectează, din oricare text - suport, două propoziții subordonate diferite,precizân-

du-le felul.                                                                                                                       6 puncte

4. Construieşte o frază din trei propozitii,  în care verbul a însemna să fie regent atât pentru o subordonată predicativă, cât şi pentru o subordonată subiectivă.4 puncte

TEMA

Scrie un text de 10 – 15 rânduri, în care să-ţi motivezi opinia despre răspunsul dat de elev

(personaj în fragmentul de mai jos), la întrebările profesorului.

În compunerea ta trebuie:

-să formulezi clar opinia, motivând-o și exemplificând-o;

-să ai o structură specifică tipului de text cerut;

-să respecți limitele de spațiu indicate.

În  decursul povestirii se strecuraseră câteva cuvinte neobişnuite pe vremea aceea, adică

acum peste o jumătate de secol, pentru un elev de clasa a II-a secundară*. Repet, pe vremea aceea, pentru că cei de azi [...] au un vocabular cu mult superior al unui elev de clasa a II-a din 1920!

Astfel, am întâlnit cuvinte ca: monotonia* pădurilor, arbori gigantici, aspectul... şi altele, la care [profesorul] mă oprea şi-mi cerea să le explic...

Dar, după ce terminai de explicat nu mai ştiu ce cuvânt anume, el mă întrebă rar şi apăsat, cum obişnuia să vorbească:

― Ei, ce crezi tu?... este bine să întrebuinţăm cuvinte ca acelea pe care le-am citit şi le-am explicat, cuvinte nu prea înţelese de toţi, când avem cuvinte curat româneşti, care pot fi foarte bine puse în locul acestora? Nu era mai frumos şi mai limpede să se spună „înfăţişare”, în loc de „aspect”? ...sau „arbori uriaşi”, în loc de „gigantici?” ...ă?

― Ba da, domnule profesor, răspunsei eu, fericit că mi se dă prilejul să stau ceva mai mult de vorbă asupra acestui interesant subiect [...]. Şi mai cu seamă nu este bine şi nici frumos să întrebuinţăm  în vorbire cuvinte franţuzeşti în loc de româneşti, cum au obiceiul unele cocoane din ziua de azi!

― Ei, făcu el amuzat*, asta cam aşa e!

(Grigore Băjenaru, Cişmigiu & Comp.)

* clasa a II-a secundară – corespunzătoare clasei a VI-a de astăzi

* monotonie, s.f. – lipsă de varietate, uniformitate

* amuzat, adj. – vesel, distrat