Temă suplimentară clasa a VIII-a

Scrie o compunere de 15 - 25 de rânduri, în care sa motivezi faptul că fragmentul următor aparține unei opere epice/ genului epic. În redactarea compunerii, vei avea in vedere:
•     -precizarea a trei caracteristici ale operei epice;
•     -exemplificarea acestor caracteristici cu elemente din fragmentul dat;
•     -relatarea subiectului (referire la secvențe sau la situații semnificative din fragmentul dat).

       Băiatul se numea Bănică, iar căţelul, pentru că fusese prins de două ori cu botul într-o cratiţă, primise porecla Tocănel.

       Era februarie, ninsese o zi şi o noapte — acum zăpezile acopereau geamul până la două palme distanţă de marginea de sus a cercevelelor şi ei şedeau în odaie — Bănică în pat, iar Tocănel lângă uşă, vărât într-un ciorap de lână, căruia băiatul îi deşirase laba, transformându-l astfel într-un costum pe care căţelul îl privea cu mândrie ori de câte ori ieşea afară, la aer. Soba frigea — ardeau în ea lemne de brad cu miros de cetină — şi undeva, într-o spărtură a peretelui cânta un greier, parcă bătându-şi joc de vântul care gonea pe sub streşini, răsucind zăpada şi aruncând-o peste coama salcâmilor.

         — Tocănel, zise Bănică, ţinând ochii închişi, moleşit de căldură, spune-i ticălosului ăluia să tacă!

         — Eh, dac-aş şti unde e, făcu Tocănel.

        O pasăre trecu pe la geam, atingăndu-l cu vârful aripii.

        — Parc-a bătut cineva, spuse Tocănel. Cine-i?

        — O vrabie. A trimis-o cocoşul de lemn de pe stâlpul porţii. L-au îngropat zăpezile, îngheaţă.

       — Şi e prietenul nostru, spuse Tocănel. Astă-toamnă, când se culegeau viile, te-ai suit în spinarea lui şi te-ai dus să culegi nuci din podgorie.

        — Nu e chiar aşa, răspunse Bănică, te-am minţit. M-am suit în spinarea lui şi m-a dus în luncă, unde s-a întâlnit cu toţi cocoşii de lemn din sat. Era lună plină şi ei toţi şedeau roată în jurul salcâmului unde-am stat noi o zi ca să prindem iepuri. Erau acolo şi douăzeci de cocoşi-puişori, iar cei bătrâni voiau să-i înveţe să zboare. Ăştia micii sunt foarte proşti, dau o dată din aripi şi cad pe pământ. Cocoşul nostru mi-a zis: ,,Bănică, te-am adus până aici şi dacă vrei te ridic până la nori, unde plouă mereu, ce vezi acum să nu spui niciunui om, juri?”. ,Jur”. ,,Bine”, a zis el, şi atunci a venit la mine un cocoş bătrân, ăla din poarta lui nea Lache Petcu, care are multe pene roşii şi coada albastră, a desfacut aripile şi mi-a zis: „Bănică, ia puişorii noştri în sân, urcă-te în salcăm şi dă-le drumul”. M-am suit şi scoteam câte unul din sân, îl tineam în palmă o clipă şi pe urmă îl aruncam uşor în aer. (...)

       — Dar la nori ai ajuns? se interesă Tocănel.

       — Nu s-a putut. Tot cerul era albastru şi nu se vedea nicio urmă de nor.

(TÂRZIU, CÂND ZĂPEZILE SUNT ALBASTRE - Fănuș Neagu)

Barem teza cu subiect unic la limba și literatura română -Ilfov- clasa a VIII-a

INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN ILFOV

 

TEZĂ CU SUBIECT UNIC PE JUDEȚ LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ

SEMESTRUL I

CLASA a VIII-a

BAREM DE CORECTARE ȘI NOTARE

• Se punctează oricare alte formulări/modalități de rezolvare corectă a cerințelor.

• Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit prin barem. Nu se acordă fracțiuni de punct.

• Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărțirea la 10 a punctajului total acordat pentru lucrare.

SUBIECTUL I (42 de puncte)

A.1. câte 3 puncte pentru fiecare cuvânt indicat corect ( de exenplu: preschimbat- derivare; liniştit-conversiune)                                                                                                                   2x3p=6puncte

    2. câte 2 puncte pentru fiecare sinonim găsit (de exemplu: apasă-presează; stranii-ciudate; călător-pasager)                                                                                                             3x2p=6 puncte

    3. 3 puncte pentru identificarea rimei (= încrucişată); 3 puncte pentru precizarea măsurii (11 silabe)                                                                                                                             2x3p=6puncte

    4. câte 3 puncte pentru fiecare figură de stil numită (de exemplu: liniştit, uşure, grea =epitete; pe ţarină, pe suflet şi pe casă= enumeraţie; omătul ce apasă „ca o piatră grea”= comparaţie); pentru simpla transcriere a sintagmei se acordă câte 1 punct.

                                                                                                                                       2x3p=6 puncte

    5. izolează substantivul în cazul vocativ „călătorule” de restul enunţului                           6 puncte

B – câte 2 puncte pentru prezentarea oricăror  două caracteristici ale operei lirice, prin raportare

 la fragmentul dat ;                                                                                                   2x2p=4 puncte

   −  evidenţierea completă a rolului mijloacelor artistice în sugerarea sentimentelor, aşa cum apar în text – 4p/ ilustrare parţial adecvată – 2p                                                                                  4 puncte                                                                                                                                     

   − redactarea unui conţinut adecvat cerinţei formulate (claritatea şi coerenţa ideilor; echilibru între componente; dispunerea paragrafelor) 2p/conţinut parţial adecvat 1p                                    2 puncte                                                                                                                                                                                                                                                                                                         

    – respectarea limitei minime de spaţiu indicate                                                                   2 puncte                                                                                        

                         

SUBIECTUL AL II-LEA (36 de puncte)

   A

1.  Vârful de munte cu cea mai mare altitudine este Moldoveanu –2 p;

     Una dintre atracţiile zonei era herghelia de cai lipiţani –2 p                                   2x2p=4 puncte                                       

2.   „În acest fel, nu voi risca să fiu atacat de urşii care mişună pe aici în căutarea hranei”    4 puncte 

3.   mulţi= adjectiv pronominal nehotărât; trecusem=verb predicativ; în=prepoziţie; mănăstirii=substantiv  comun                                                                                  4x1p=4puncte                                                                                                                            

bătrâne=atribut adjectival; de versantul=complement indirect; care=subiect; să câştige= predicat verbal                                                                                                          4x1p=4 puncte

4.    „să fiu atacat de urşii”; „care mişună pe aici în căutarea hranei”                   2x2p=4 puncte

5.    2 p pentru delimitarea corectă a propoziţiilor ( Am urcat pe munte /ca să văd cerul mai de aproape.)/ 2 p pentru realizarea contragerii (ca să văd cerul mai de aproape= spre a vedea cerul mai de aproape).                                                                                                       2x2p=4 puncte                                                                 

B. – relatarea unei întâmplări, respectând succesiunea logică a evenimentelor 4 p./relatarea unei

întâmplări, fără respectarea succesiunii logice a evenimentelor 2 p.                                      4 puncte

– câte 2 puncte pentru precizarea fiecăruia dintre cele două elemente ale contextului spaţio-temporal 

                                                                                                                                       2x2p=4 puncte

– adecvarea conţinutului la cerinţă (claritatea şi coerenţa ideilor; echilibru între componentele

compunerii) 2 p./conţinut parţial adecvat 1 p.                                                                         2 puncte

– respectarea precizării privind numărul de cuvinte                                                                2 puncte

12 puncte se acordă pentru redactare, astfel:

– unitatea compoziţiei 1 punct

– coerenţa textului 2 puncte

– registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului 2p./adecvarea parţială 1p.

                                                                                                                                                  2 puncte

– ortografia (0 erori-3p./ 1-2 erori – 2p./ 3-4 erori – 1p./ 5 sau mai multe erori – 0p.)          3 puncte

– punctuaţia (0-erori-2p./ 1-2 erori – 1p./ 3 sau mai multe erori – 0p.)                                  2 puncte

– aşezarea corectă a textului în pagină                                                                                   1 punct

– lizibilitatea                                                                                                                            1 punct

Teza cu subiect unic pe județ- clasa a VIII-a (subiectele)

INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN ILFOV

TEZĂ CU SUBIECT UNIC PE JUDEȚ LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ

SEMESTRUL I

CLASA a VIII-a

Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

Timpul de lucru efectiv este de 120 de minute.

Subiectul I                                                                                                                   ( 42 de puncte)

Citeşte cu atenţie textul următor:

„Ţi-aduc omătul liniştit ce-apasă,

Cu fulg uşure, ca o piatră grea

Pe ţarină, pe suflet şi pe casă –

Ţi-l las pe geamuri preschimbat în stea.

De-acum câmpia va fi foaia nouă

Pe care sănii-nseamnă stranii dungi,

Şi-n tine, călătorule-o să plouă

Cu zurgălăi, cu amintiri, cu doruri lungi...”

                                                                             (Ion Pillat, Iarnă)

A.    (30 de puncte)

Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:

1.     Transcrie din text un cuvânt format prin derivare şi unul prin conversiune.               6 puncte

2.     Scrie câte un sinonim pentru cuvintele: apasă, stranii, călător.                             6 puncte                                                                                                                                                                                        

3.     Precizează tipul de rimă utilizat de poet şi măsura primului vers.                              6 puncte                                                  

4.     Selectează şi numeşte două figuri de stil diferite din prima strofă.                             6 puncte

5.     Explică rolul virgulelor  în versul „ Şi-n tine, călătorule, -o să plouă.”                     6 puncte                 

B.    ( 12 puncte)

Redactează o compunere de 150 –  250 de cuvinte  în care să argumentezi că poezia „Iarnă” de Ion Pillat este o operă lirică.                                                                                       

În compunere ta trebuie:

Ø  să evidenţiezi, valorificând textul dat, cel puţin două trăsături ale operei lirice;         4 puncte

Ø  să-ţi susţii opinia despre mesajul poeziei prin raportarea la două imagini/procedee  artistice prezente în text;                                                                                                                   4 puncte    

Ø  să ai un conţinut adecvat cerinţei;                                                                                                 2 puncte

Ø  să respecți precizarea referitoare la numărul de cuvinte.                                              2 puncte                                                                                                                                                                                                                

                                                                  

Subiectul al II-lea ___________________________________________________ (36 de puncte)

Citeşte cu atenţie textul următor:

     În timp ce străbat ţara Făgăraşului, mulţi turişti admiră de la distanţă cei mai înalţi munţi din România. Prea puţini se încumetă să urce pe creste până în punctul situat la cea mai mare altitudine, vârful Moldoveanu; partea sudică a versantului este încă necunoscută pentru destui amatori de excursii pe trasee montane. Luat la pas, drumul spre înălţimi te poartă printr-un peisaj care merită tot efortul de a ajunge în aceste locuri puţin umblate.

     Am lăsat în urmă meandrele şoselei ce urcă în munte. Trecusem şi de herghelia de cai lipiţani, una dintre atracţiile zonei. Printre livezile bătrâne, mă apropii de versantul care pare să câştige în înălţime cu fiecare pas al meu. Spre sfârşitul după-amiezii am ajuns în umbra muntelui şi m-am oprit la porţile mănăstirii de la Sâmbăta de Sus. Urma să „atac” povârnişurile a doua zi de dimineaţă. Înainte să mă întind în sacul de dormit, sub cerul liber, mi-am amintit de sfatul unui localnic care mi-a spus să-mi depozitez alimentele la o oarecare distanţă de mine. În acest fel, nu voi risca să fiu atacat de urşii care mişună pe aici în căutarea hranei.

         (Alin Totorean, Vârful Moldoveanu – Supravieţuire pe Valea Rea, în revista Terra Magazin)

meandru – (s.n.) Cotitura unui drum, sinuozitate, şerpuire, curbă

herghelie – (s.f.) Grup mare de cai de o anumită categorie

lipiţan – (s.m.) Rasă de cai, folosită îndeosebi la călărie şi la tracţiune uşoară

povârniş – (s.n) Parte înclinată sau abruptă a unei înălţimi; coastă, pantă.

A. (24 de puncte)

Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:

1. Formulează câte un enunţ în care să numeşti următoarele elemente care privesc articolul citat:

         -vârful de munte cu cea mai mare altitudine;                                                                              

        - una dintre atracţiile zonei                                                                                              4 puncte                                               

2. Selectează enunţul care prezintă riscul depozitării hranei lângă sacul de dormit                4 puncte                                                                                

3. Stabileşte valoarea morfologică a cuvintelor subliniate.                                                     4 puncte 

4.Precizează funcţia sintactică a cuvintelor subliniate din enunţul :                                          

   Printre livezile bătrâne, mă apropii de versantul care pare să câştige în înălţime

   cu fiecare pas al meu.                                                                                                           4 puncte

5. Transcrie ultimele două propoziţii subordonate din text.                                                    4 puncte                                                                                                            

6. Delimitează  propoziţiile din fraza de mai jos şi realizează contragerea propoziţiei

   subordonate:  Am urcat pe munte ca să văd cerul mai de aproape.                                         4 puncte                                                                                                                                                                                                                             

B.  (12 puncte)

Realizează o naraţiune de  80 -150 de cuvinte în care, pornind de la informaţiile din textul dat,  să prezinţi o aventură petrecută la munte, la care ai fost martor.    

În compunerea ta, trebuie:

– să relatezi o întâmplare, respectând succesiunea logică a evenimentelor;                            4 puncte

– să precizezi două elemente ale contextului spaţio-temporal;                                                4 puncte

– să ai un conţinut adecvat cerinţei;                                                                                         2 puncte

– să respecți precizarea referitoare la numărul de cuvinte.                                                      2 puncte

Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor nu este obligatorie.

Vei primi 12 puncte pentru redactarea întregii lucrări ( unitatea compoziţiei – 1 p.; coerenţa textului – 2 p.; registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate-2p; ortografia-3p;  punctuaţia- 2p; aşezarea în pagină, lizibilitatea-2p).

Temă clasa a VIII-a

Pe baza textelor date, răspundeți cerințelor de mai jos:

 ,,De ce se temea el mai mult, închipuindu-și viitorul acela superior în multe privințe era că experiența generației sale și-ar fi putut pierde proporțiile avute la vremea dată și că ei toți nu vor fi trăit nici măcar o dramă veritabilă, vrednică să înfrunte timpul.  ”

(Marin Preda)

a)  delimitati propozițiile, precizați felul lor, raporturile sintactice și elementul regent pentru fiecare subordonată;

b)  analizati morfologic si sintactic verbele la moduri nepersonale, pronumele si adjectivele pronominale;

c) faceți expansiunea cuvintelor: închipuindu-și, avute;

,,Un om care se strecoară abil, cunoscând la perfecție jocul, va avea mereu o superioritate, o sâcâitoare condescendență față de altul a cărui vocație e să-și grămădească singur în conștiință obstacole  ”

(Constantin Țoiu)

 a)  delimitati propozițiile, precizați felul lor, raporturile sintactice și elementul regent pentru fiecare subordonată;

Temă suplimentară clasa a VII-a

Au plecat slujitorii şi cercetând cu sârg* prin sat şi oraşe, au strâns toţi cioplitorii, toţi câţi

puteau să umble în mână cu dalta şi ciocanul.

- Să vă încercaţi puterea, le-a poruncit uriaşul. Şi acela dintre voi care o să poată ciopli din

piatră rece un trandafir, va primi ca răsplată un colţişor de ţară şi un sac plin de nestemate. Hei!...

Cutezaţi?...

Unii au dat din umeri, alţii au spus pe faţă:

- Noi nu putem să facem lucrul acesta, uriaşule.

- Un trandafir e viaţă; şi piatra este piatră… Cum o să poată face un om din piatră viaţă?...

Alţii au vrut să încerce, dar nu au izbutit să facă decât o formă îngheţată de piatră, ce nu avea

nici viaţă, nu avea nici mireasmă…

- Mai porniţi încă o dată! a dat răcnet uriaşul spre slujitori. Căutaţi prin munţi, pustiuri, păduri,

prin orice locuri cât de ascunse. Şi să nu cutezaţi a vă întoarce, de nu aflaţi nici de astă dată pe

omul ce ştie să dăltuiască* din piatră un trandafir cu viaţă…

Târziu, târziu, nu pot să vă spun cam după câtă vreme, iacătă slujitorii se întorc. Şi aduc cu ei

un tânăr frumos şi subţirel, doar cu o dăltiţă în mână.

- Cine eşti tu, băiete? ţipă la el cu încruntare uriaşul.

- Sunt cioplitor în piatră, îi răspunde băiatul. Mă cheamă Consul. Şi am venit la poruncă, după

trimişii tăi…

- L-am aflat într-un munte. Trăia ascuns acolo ca o sălbăticiune. Dar ştie să taie în piatră

orice… Am văzut noi […] cum dăltuia într-o stâncă arbori, fire de iarbă, flori şi vieţuitoare.

(Al. Mitru, Consul şi Taiţa)

A.

1. Desparte în silabe cuvintele: răcnet, cioplitor, sălbăticiune. 6 puncte

2. Precizează mijlocul intern de îmbogăţire a vocabularului prin care s-au format cuvintele: decât, slujitor, colţişor. 6 puncte

3. Stabileşte câte un sinonim potrivit pentru sensul cuvintelor/al grupurilor de cuvinte subliniate în textul citat. 6 puncte

4. Alcătuieşte un enunţ în care să apară un omonim al cuvântului subliniat în fragmentul următor: - Noi nu putem să facem lucrul acesta, uriaşule. 6 puncte

5. Motivează folosirea virgulei în enunţul Sunt cioplitor în piatră, îi răspunde băiatul. 6 puncte

B.                  

6. Transcrie un scurt fragment în care este sugerată o trăsătură morală a personajului uriaşul. 6 puncte

7. Menţionează două trăsături care să justifice faptul că textul citat aparţine genului epic/ unei opere epice. 6 puncte

8. Formulează o idee principală din fragmentul marcat cu albastru. 6 puncte

C.

Scrie, în 8 – 12 rânduri, rezumatul textului citat (Al. Mitru, Consul şi Taiţa), respectând regulile

de alcătuire a unui asemenea tip de compunere. 12 puncte

Notă! Vei primi 8 puncte pentru conţinut şi 4 puncte pentru redactare. În vederea acordării

punctajului pentru redactare, rezumatul trebuie să se încadreze în limita de spaţiu cerută.

Temă suplimentară

       Scrie o compunere de 15 - 20 de rânduri, în care să îți exprimi opinia despre emoțiile fetiței în prima zi
de scoală, așa cum sunt ele sugerate în fragmentul următor:

Într-o zi, mama m-a dus de mână la scoala de fete și m-a înscris în clasa întâi. În ascuns, am spus o rugăciune. Eram tulburată, speriată, ca în ajunul unei călătorii cu trenul. Am dormit puțin, m-am sculat devreme și am început să ma rog lui Dumnezeu, murmurând la fel cu bunica. Mi-era teama. [..']

Sofia, sora mamei (parc-o văd: sfrijită, oacheșă, cu ochii totdeauna ca după plâns), mi-a cusut un șorț negru de satin lucios. Ea avea să mi-l coasă, la începutul fiecărui an, până la bacalaureat.

Aveam cu mine, când m-am dus în prima zi la școală, tot ce mi se ceruse pe listă, chiar și partea a doua a abecedarului, și toc, și penite, și cerneală, adică lucruri de care urma să am nevoie abia în trimestrul al treilea. Și tare mi-era frică să nu mi se pună o întrebare la care să nu știu să răspund. Și la gândul că nu știu de acasă să scriu și să citesc, m-a cuprins o adevarată panică.

Curtea era plină. Fetele (...] se plimbau câte două, vorbeau între ele în șoaptă sau, dimpotrivă, tare și fără sfială. Dar iată că ochii uneia dintre profesoare se opresc asupra mea. Nu încăpea nicio  îndoială, nu mai era nicio scăpare. O sa-mi pună o întrebare din cărțile pe care le am în ghiozdan. Sau mă va mustra ca am venit la școală, deși n-am împlinit șapte ani. Într-adevăr, mie mi-a vorbit profesoara:

- Sa-i spui mamei tale să te pieptene cu două codițe strânse bine pe cap, că aici suntem la școală, nu la bal.

Picioarele mi-au tremurat. Obrajii mi s-au încălzit. Am răspuns tare și deslușit:

- Da, doamnă.

Atunci, altă profesoară s-a apropiat de mine, mi-a pus mâna pe obraz și m-a întrebat cum mă cheamă. Era profesoara clasei întâi.

            (Cella Serghi, Pânza de păianjen - fragment)

”Literatura română în context european” -dezbatere în cadrul săptămânii ”FESTIVALUL ȘANSELOR TALE”

            “Festivalul Naţional al Şanselor Tale” se înscrie într-o amplă mişcare de dezvoltare a Europei ca spaţiu comun al învăţării, precum şi al promovării dialogului intercultural şi al creşterii gradului de conştientizare a diversităţii culturale bazate pe valori comune.

           Conform adresei M.E.N. nr. 8537/26.09.2013, în perioada 18-24 noiembrie 2013 s-a desfășurat  sub genericul “Cetățean român - cetățean european”, a XIV-a ediție a Festivalului National al Șanselor Tale.

            Le-am propus elevilor mei ca  temă pentru dezbatere ”Literatura română în context european”, iar ei au venit cu materiale despre formarea identității naționale în cultura română, despre scriitori români traduși în străinătate, despre Mihai Eminescu-poet național și universal sau despre succesul repurtat de literatura română la târguri de profil din străinătate.