PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU
DISCIPLINA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ
I. STATUTUL DISCIPLINEI
Limba
şi literatura română are, în cadrul evaluării naţionale de la finalul clasei a
VIII-a, statut de disciplină obligatorie.
Prezenta
programă pentru evaluarea naţională de la finalul clasei a VIII-a la disciplina
limba şi literatura română vizează evaluarea competenţelor elevilor de
receptare a mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri
diverse, de exprimare scrisă și de utilizare
corectă şi
adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte
de realizare, cu scopuri diverse. Deoarece competenţele de
evaluat sunt ansambluri de cunoştinţe, deprinderi şi atitudini formate în clasele a
V-a – a VIII-a, subiectele pentru evaluarea naţională vor evalua atât competenţele
specifice şi conţinuturile asociate acestora, conform programei şcolare
actualizate pentru clasa a VIII-a (aprobată prin ordinul ministrului educaţiei,
cercetării şi inovării cu nr. 5097/ din 09.09.2009), cât şi conţinuturile din
programele şcolare actualizate pentru clasele a V-a – a VII-a.
Prin
evaluarea naţională la limba şi literatura română, în evaluarea unităţilor de
conţinut care privesc domeniul limba română (Elemente de construcţie
a comunicării), se are în vedere viziunea comunicativ-pragmatică, abordarea
funcţională şi aplicativă a elementelor de construcţie a comunicării, cu
accent pe identificarea rolului acestora în construirea mesajelor şi pe
utilizarea lor corectă şi adecvată în propria exprimare scrisă. Sarcinile de
lucru vizează exerciţii de tip analitic (de recunoaştere, de grupare, de
motivare, de descriere, de diferenţiere) şi de tip sintetic (de modificare, de
completare, de exemplificare, de construcţie), de subliniere a valorilor
stilistice şi de evidenţiere a aspectelor ortografice şi de punctuaţie, în
situaţiile care impun o asemenea abordare.
În
evaluarea unităţilor de conţinut ale domeniului lectură, sarcinile de
lucru implică cerinţe care privesc înţelegerea unui text dat, literar sau
nonliterar (identificarea ideilor principale, a unor trăsături generale şi
particulare ale textului şi exprimarea unui punct de vedere asupra acestora
etc.), precum şi redactarea de către elev a unor compuneri vizând scrierea
despre un text literar sau nonliterar (rezumat, caracterizare de personaj,
comentarea sumară a unor secvenţe, identificarea ideilor principale, exprimarea
unui punct de vedere privind ideile sau structurarea textului etc.). De
asemenea, sarcinile de lucru vor avea în vedere evaluarea competenţelor de
redactare a unor texte argumentative (exprimarea argumentată a unui punct de
vedere privind textul studiat sau la prima vedere, motivarea apartenenţei la un gen
literar sau la o specie literară), reflexive şi imaginative
(compuneri care presupun exprimarea propriilor sentimente, evidenţierea
trăsăturilor unui obiect într-o descriere, scurte naraţiuni, continuarea logică
a unor dialoguri etc.)
Pentru
competenţele de receptare şi de producere a mesajelor orale, profesorii vor
organiza activităţi specifice şi vor realiza evaluarea de parcurs a progresului
elevilor.
II. COMPETENȚE
DE EVALUAT
Tabelul
de mai jos cuprinde competenţele generale care vizează receptarea şi producerea
mesajelor scrise din programa şcolară pentru clasa a VIII-a (Receptarea
mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse;
Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise,
în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse), detalierile lor în
competenţele specifice şi conţinuturile asociate, din programele şcolare pentru
clasele a V-a – a VIII-a.
- Receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse
|
Conţinuturi asociate
|
||||||||||||||||||||
|
- idei principale, idei secundare; ordinea logică şi temporală a ideilor/ a
întâmplărilor dintr-un text;
- moduri de expunere (naraţiune, descriere, dialog);
- structuri în textele
epice (logica acţiunii, timp, spaţiu, modalităţi de caracterizare a
personajelor, relaţiile dintre personaje, naratorul) şi lirice
(concordanţa dintre forma grafică a poeziei şi ideea transmisă de aceasta,
eul liric);
- subiectul operei literare, momentele subiectului;
- procedee de
expresivitate artistică în textele studiate (figuri de stil: personificarea,
alegoria, repetiţia fonetică/ aliteraţia, metafora, hiperbola, epitetul,
comparaţia, repetiţia, enumeraţia, antiteză);
- sensul propriu şi sensul figurat al unor cuvinte într-un context dat;
- elemente de versificaţie (măsura, rima, piciorul metric, ritmul,
versul, strofa);
- trăsăturile specifice genului epic, liric și
dramatic în opere literare studiate sau în texte la prima vedere;
- trăsături ale speciilor literare: schiţa, basmul popular, pastelul, fabula,
nuvela, romanul, doina populară, balada populară;
- texte literare (populare şi culte – aparţinând
diverselor genuri şi specii); texte nonliterare;
|
||||||||||||||||||||
|
- arhaisme, regionalisme şi neologisme; cuvinte
derivate, compuse sau obţinute prin schimbarea valorii
gramaticale/conversiune;
- categorii semantice studiate: sinonime, antonime,
omonime, cuvinte polisemantice; construcţii pleonastice; sensurile cuvintelor
în contexte diferite;
- mijloacele interne de îmbogăţire a vocabularului
(derivarea, compunerea, schimbarea valorii gramaticale/conversiunea), familia de cuvinte;
mijloacele externe de îmbogăţire a vocabularului;
- ortografierea diftongilor, a triftongilor şi a
vocalelor în hiat;
- despărţirea cuvintelor în
silabe;
- semne de punctuație: punctul, virgula,
două puncte, ghilimelele, linia de dialog, semnul întrebării, semnul
exclamării, cratima, punctul şi virgula, linia
de pauză;
- semne
ortografice: cratima, punctul;
- valori expresive ale nivelurilor limbii (fonetic,
lexical şi morfosintactic) într-un text dat; elemente de limbă şi de stil în
textul literar; figurile de stil, versificaţia;
- categorii morfologice
specifice părţilor de vorbire (conform programelor şcolare pentru clasele a
V-a - a VIII-a): părţile de vorbire flexibile (verbul, substantivul, articolul, pronumele,
numeralul, adjectivul) şi neflexibile (adverbul, prepoziţia, conjuncţia,
interjecţia); relaţii şi funcţii sintactice;
- elemente de sintaxă a propoziţiei şi a frazei
(probleme de acord; funcţii sintactice; tipuri de propoziţii principale şi subordonatele indicate de programa şcolară;
propoziția regentă, elementul regent, cuvintele și construcțiile incidente; relaţii sintactice; topică şi punctuaţie; valori
stilistice ale folosirii acestora în textul dat);
|
||||||||||||||||||||
|
- elemente etice
şi culturale în texte literare şi nonliterare şi exprimarea propriei
atitudini faţă de acestea;
|
||||||||||||||||||||
